Irina Macovei, avocat și Head of Intellectual Property and Technology la Casa de Avocatură DLA Piper România, a subliniat în emisiunea ZF Live că noua legislație de securitate cibernetică din România aduce schimbări majore în responsabilitatea conducerii companiilor mari și mijlocii din sectoarele critice.
Principala noutate nu este una tehnică, ci ține de răspunderea personală a directorilor generali și financiari, care pot fi trași la răspundere pentru incidentele cibernetice, dacă se demonstrează lipsa de implicare sau reaua-voință. Amenzile pot ajunge până la 10 milioane de euro sau un procent din cifra de afaceri, în funcție de caz.
Citește și: Laptopul ASUS ROG Strix G16 cu cip Blackwell, ideal pentru studenți și gameri
Ce schimbări aduce noua legislație de securitate cibernetică în România?
Legea, stabilită prin Ordonanța de urgență 155/2024, transpune directiva europeană NIS2 și a fost adoptată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) la sfârșitul anului 2024. Aceasta introduce răspunderea directă a conducerii pentru incidentele de securitate, dar nu automat pentru fiecare caz, ci în funcție de lipsa de implicare sau intenția rău-voitoare.
- Amendamentele pot ajunge până la 10 milioane de euro sau un procent din cifra de afaceri
- Responsabilitatea se analizează individual, în funcție de circumstanțe
- Se vizează companiile din sectoare critice precum energie, sănătate, producție și utilități
- Directorii generali și financiari devin direct răspunzători de incidentele cibernetice
Care este poziția României în implementarea noii legislații?
Irina Macovei a afirmat că, din punct de vedere legislativ, România a fost printre primele țări din Uniunea Europeană care s-au pregătit pentru această schimbare. "Am fost mai rapidi decât alte state în adoptarea legislației," a spus ea. Însă, în ceea ce privește conformitatea la nivelul companiilor, diferențele sunt mai evidente, mai ales în cazul celor mici sau cu prezență locală, unde implementarea măsurilor tehnice și de conformitate încă întâmpină dificultăți.
Macovei a explicat că răspunsul unui director general, că nu se pricepe și că poate doar să aloce fonduri, nu îl exonerează de responsabilitate. "Pentru că el este cel care decide și alocă resursele," a adăugat ea. Astfel, conducerea trebuie să fie conștientă că răspunde personal pentru gestionarea riscurilor cibernetice, nu doar pentru bugetul alocat.
În concluzie, noua legislație impune o responsabilizare mai mare a conducerii companiilor din sectoarele critice, cu amenzi semnificative pentru neconformare. România a făcut pași importanți în alinierea la standardele europene, însă implementarea efectivă rămâne o provocare pentru multe firme locale.