Un studiu recent a arătat că formarea creierului mamiferelor implică două sisteme de celule progenitoare, cu origini diferite, încă din primele etape ale dezvoltării embrionare. Cercetarea, publicată în revista Nature Neuroscience, sugerează că regiunile cerebrale nu provin dintr-un singur tip de celulă, ci din două origini distincte.
Studiul, realizat pe șoareci și validat pe celule stem umane, a evidențiat că aceste celule diferă genetic și molecular încă din fazele timpurii ale embriogenezei. Una dintre aceste populații formează creierul anterior și mijlociu, în timp ce cealaltă este responsabilă pentru dezvoltarea creierului posterior.
Citește și: Laptopul ASUS ROG Strix G16 cu cip Blackwell, ideal pentru studenți și gameri
Diferențe genetice și implicații evolutive
Celulele din cele două sisteme exprimă gene diferite, precum Otx2 pentru creierul anterior și Gbx2 pentru cel posterior. De asemenea, structura ADN-ului acestor celule variază, ceea ce poate explica dificultățile anterioare în cultivarea anumitor tipuri de celule cerebrale în laborator. Cercetările indică că această structură duală a creierului are o vechime de peste 550 de milioane de ani, fiind observată și la alte specii, precum maimuțe, păsări sau pești.
Autorii studiului subliniază că, deși aceste sisteme au origini vechi, nu există dovezi că au evoluat ca organe separate. În schimb, creierul modern poate fi considerat un organ unitar, cu o structură complexă, ce își are rădăcinile în evoluție.
Conform Libertatea.ro