Sursă: Mediafax.ro
Un nou episod tensionat a adus în prim-plan relația dintre fostul președinte american Donald Trump și una dintre cele mai mari bănci din Statele Unite, Capital One.
Citește și: PSD va decide miercuri dacă intră în Guvernul Luca Niculescu
Potrivit unui document depus în instanță, în 2021, banca a decis să închidă peste 300 de conturi ale lui Trump, după o analiză internă realizată de echipa de prevenire a spălării banilor (AML). Aceasta a identificat activități considerate suspecte, însă decizia nu a fost făcută publică la momentul respectiv.
Decizia Capital One de a închide conturile lui Donald Trump
Reprezentanții băncii afirmă că închiderea a fost rezultatul unei analize interne, realizate conform politicilor și reglementărilor privind combaterea spălării banilor. În documentul depus în instanță, se precizează că decizia nu a avut nicio legătură cu orientarea politică a fostului președinte.
- Conturile vizate aparțineau mai multor afaceri ale lui Trump, inclusiv terenuri de golf și o cramă.
- Relația bancară a durat peste un deceniu.
- Decizia a fost luată în urma unei analize interne, fără a fi anunțată public.
- Trump susține că a fost vizat din motive politice, acuzând bancă de practică de „debanking”.
Contextul și reacțiile în SUA
Trump a afirmat că închiderea conturilor a fost motivată politic, iar el a deschis procese împotriva mai multor bănci, inclusiv JPMorgan Chase, pentru același motiv. În procesul cu Capital One, fostul președinte solicită despăgubiri de 5 miliarde de dolari, acuzând că decizia a fost luată pentru motive politice.
Reprezentanții Capital One susțin că decizia a fost luată în conformitate cu politicile interne și reglementările legale, și că nu a fost influențată de factori politici. Procesul este în desfășurare, iar instanța urmează să stabilească dacă închiderea a fost justificată exclusiv de activitățile suspecte identificate.
Evenimentul a generat dezbateri în mediul politic și financiar din SUA, fiind folosit de conservatori pentru a susține ideea de intervenție a statului în deciziile băncilor privind relațiile cu clienții politici sau controversați.