Metodele de spălare a banilor au devenit tot mai dinamice, mai sofisticate și mai greu de delimitat geografic, în condițiile în care fondurile circulă rapid între jurisdicții, platforme digitale, structuri corporative opace și active de valoare ridicată (bunuri de lux, imobiliare, opere de artă etc.).
În fața acestor evoluții, care amplifică riscurile la nivel global și complică supravegherea, Uniunea Europeană a intervenit prin Regulamentul (UE) nr. 2024/1624 (Regulamentul AML/AMLR) privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (anti-money laundering / countering financing of terrorism – AML/CFT), introducând un standard comun, menit să uniformizeze cerințele specifice la nivelul pieței comune.
Citește și: Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 7,09%
Regulamentul AML se va aplica direct în toate statele membre, inclusiv în România, iar entitățile obligate trebuie să atingă un nivel de pregătire echivalent cu cel solicitat pentru un audit (ready-to-audit) cu cel puțin șase luni înainte de data de 1 iulie 2027, pentru a avea timpul necesar să testeze sistemele, să remedieze deficiențele și să stabilească procedurile înainte de aplicarea regulamentului.
Ce schimbări aduc noile reguli de combatere a spălării banilor în România?
Autoritatea Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA) va elabora până pe 10 iulie 2026 Standardele Tehnice de Reglementare (RTS) și ghiduri de implementare, care vor influența direct modul în care entitățile își vor structura procesele interne, vor colecta și gestiona datele, precum și pragurile aplicate.
- Standardele privind măsurile de precauție privind clientela (CDD), conform art. 28(1) din Regulamentul AML, vor clarifica informațiile și documentele necesare pentru aplicarea CDD în funcție de risc.
- Criteriile pentru relația de afaceri cu clientul, tranzacțiile ocazionale și cele legate între ele vor fi stabilite de AMLA.
- Se vor elabora standarde pentru cerințele la nivel de grup și măsurile pentru sucursale și subsidiare în țări terțe.
- Vor fi emise ghiduri privind cerințele minime pentru evaluarea riscurilor la nivel de entitate și sursele suplimentare de informații pentru Business-Wide Risk Assessment.
Ce entități sunt vizate de noile reguli și ce implică conformarea?
Regulamentul extinde sfera entităților obligate și către domenii financiare și non-financiare cu risc, precum comerțul cu metale și pietre prețioase, bunuri de valoare ridicată, furnizori de servicii și intermediari de finanțare participativă, operatori din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile de fotbal profesionist.
- Pragurile de referință pentru bunurile de valoare ridicată includ bijuterii și ceasuri de peste 10.000 de euro, autovehicule de peste 250.000 de euro și aeronave sau ambarcațiuni de peste 7,5 milioane de euro.
- Entitățile trebuie să implementeze un sistem funcțional de supraveghere, nu doar proceduri scrise, care să includă politici, controale interne și controale de conformitate.
Conformarea va presupune, pe lângă documentație, și testarea sistemelor, remedierea deficiențelor și stabilirea unor proceduri eficiente pentru prevenirea spălării banilor.
Reacțiile oficiale indică faptul că autoritățile din România vor monitoriza strict implementarea acestor măsuri, pentru a asigura conformitatea cu noile standarde europene și pentru a reduce riscurile de utilizare a sistemului financiar în scopuri ilegale.
Impactul acestor reglementări va fi resimțit în toate domeniile vizate, iar entitățile trebuie să se pregătească temeinic pentru a evita sancțiuni și pentru a asigura transparența și integritatea activităților lor.