Cartoful românesc, al doilea cel mai consumat aliment în România, se află pe marginea dispariției, iar institutul de cercetare din Brașov, odinioară simbol al progresului agricol, se confruntă cu un declin accentuat.
Astăzi, institutul funcționează cu doar 33 de angajați, dintre care doar 10 cercetători, și dispune de o infrastructură învechită, fiind un contrast față de trecutul de odinioară, când avea sute de angajați și mii de hectare cultivate.
Citește și: Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 7,09%
Cosmin Savu, cercetător pasionat, afirmă: „Acești tuberculi sunt produsele cercetării, aici, la Institutul Cartofului din Brașov. Totul produs și gândit aici. De către cercetători pasionați, care, în ciuda presiunilor financiare, reușesc să mai experimenteze creșterea cartofului în România.”
Ce s-a pierdut și ce mai poate fi salvat din cercetarea cartofului
Institutul a vândut în ultimii ani doar câteva tone de semințe, aproximativ 40 de tone, ceea ce reprezintă o cantitate infimă pentru nevoile fermierilor români. Manuela Hermeziu, directoarea institutului, explică: „Am vândut cred 40 de tone, deci puțin. Marii fermieri, în general, lucrează cu sămânță din import. Sunt uneori preferați și pentru că vin la un preț de dumping.”
- Funcționare cu doar 10 cercetători dintr-un total de 33 de angajați
- Suprafață cultivată pentru cartofi de sămânță în România: 800-850 de hectare
- Importuri anuale de cartofi: aproape 300.000 de tone
- Deficitul balanței comerciale pentru cartoful de consum: 100 de milioane de euro
- Prețul la sămânța românească: 3,50 RON pe kilogram, comparativ cu prețul de dumping din import
Impactul și perspectivele pentru agricultura românească
Reprezentanții Ministerului Agriculturii recunosc că cercetarea românească în domeniul cartofului este subfinanțată și nesemnificativă, ceea ce afectează direct producția locală și autonomia alimentară.
Secretarul de stat Emil Dumitru afirmă: „Cu doar 40 de tone de semințe produse anual, putem însămânța doar 20 de hectare, ceea ce nu reprezintă cercetare reală. În plus, România importă aproape 300.000 de tone de cartofi, iar deficitul economic se ridică la 100 de milioane de euro.”
Declinul institutului și lipsa investițiilor în cercetare pun în pericol viitorul cartofului românesc, un aliment de bază pentru milioane de români, și accentuează dependența de importuri, cu consecințe economice și strategice grave.
Reacțiile oficiale și măsurile pentru revitalizarea cercetării agricole sunt încă așteptate, însă situația actuală indică o nevoie urgentă de reformă și finanțare sustenabilă pentru a salvat ceea ce mai poate fi salvat din patrimoniul agricol național.