Sursă: Stirileprotv.ro
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, contestă decizia Consiliului Concurenței de a aplica o amendă record băncilor implicate în schimbul de informații despre indicele ROBOR. El consideră că argumentele autorității sunt discutabile și nu rezistă unei analize detaliate.
Citește și: Cris-Tim a anunțat achiziția integrală a Via Trend și Snack 4U pentru extinderea segmentului de ready meals
În analiza sa, Lazea explică că argumentele folosite de Consiliul Concurenței în rechizitoriul său sunt bazate pe o interpretare greșită a funcționării pieței interbancare din România. El susține că, în perioada anchetei, ROBOR a depășit pragul de 8%, pe fondul inflației ridicate și al majorării dobânzilor în regiune, iar schimbul de informații între bănci nu a avut un impact direct asupra nivelului indicelui.
De ce consideră Valentin Lazea analiza Consiliului Concurenței eronată?
Unul dintre principalele argumente ale economistului este că există o confuzie între cotațiile ROBOR și tranzacțiile efectuate pe piața interbancară. El explică faptul că ROBOR reprezintă dobânda la care băncile sunt dispuse să împrumute reciproc fonduri, iar nivelurile diferă în funcție de scadență, de la o zi până la 12 luni.
- Faptul că în anumite zile nu au avut loc tranzacții pentru scadențe precum trei sau șase luni nu înseamnă că respectivele cotări sunt fictive.
- Dobânzile pentru perioade mai lungi sunt mai ridicate, deoarece riscul crește odată cu durata creditării.
- Faptul că în anumite zile nu s-au realizat tranzacții pentru anumite scadențe nu indică o practică anticoncurențială.
- ROBOR și ROBID evoluează împreună, fiind produse diferite, și nu trebuie comparate direct.
- Regulile pieței monetare stabilesc limite clare între ROBOR și ROBID, eliminând stimulentele pentru supraevaluare.
Ce argumente aduce Lazea pentru nejustificarea sancțiunii?
Valentin Lazea respinge și ipoteza conform căreia băncile ar fi avut interesul să majoreze artificial ROBOR pentru a-și crește câștigurile. El arată că diferențele între ROBOR și ROBID sunt reglementate și că o majorare semnificativă a ROBOR ar fi implicat și un cost mai ridicat pentru bănci, anulând orice avantaj economic.
Astfel, economistul consideră că schimbul de informații între bănci nu a fost o practică anticoncurențială, iar decizia Consiliului Concurenței de a sancționat băncile nu are temei solid, fiind bazată pe interpretări eronate ale funcționării pieței financiare din România.
Această poziție a Lazea vine în contextul unei investigații începute în 2022, în plină criză a inflației și majorare a dobânzilor, care a stabilit că zece bănci au schimbat informații confidențiale despre ROBOR. Decizia de sancționare a fost criticată de specialiști, iar poziția oficialului BNR aduce o perspectivă diferită asupra situației.