Sursă: Observatornews.ro
Un studiu realizat de InIm Institute și Frappe Digital evidențiază nivelul crescut de stres și riscul de burnout în rândul profesorilor din România, în contextul anului 2026. Conform cercetării, peste jumătate dintre cadrele didactice se simt frecvent stresate, iar aproape unul din șapte prezintă risc de epuizare emoțională.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
Raportul analizează comparativ și situația medicilor de familie și a populației urbane active, relevând diferențe semnificative în nivelul de stres resimțit. În ultimele patru săptămâni, 51% dintre profesori au avut situații stresante, față de 45% în cazul medicilor de familie și 26% în populația urbană activă. Femeile (52%) și profesorii din mediul urban (53%) sunt cei mai afectați, în special cei din gimnaziu și liceu, unde stresul ajunge la 56% în București, cel mai ridicat din țară.
Care sunt principalele probleme ale profesorilor în 2026?
Studiul arată că 14% dintre profesori se află în zona de risc ridicat de burnout, în special cei cu vârsta sub 45 de ani (19%), cei din București (19%) și cei care predau la gimnaziu (17%). Manifestarea cea mai frecventă este epuizarea emoțională, raportată de 18% dintre profesori, peste dublul procentului înregistrat în rândul medicilor de familie (11%).
- 38% dintre profesori se gândesc frecvent să renunțe la sistemul educațional
- 44% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani iau în calcul plecarea din învățământ
- 48% în București și 43% în rândul profesorilor de gimnaziu consideră că vor părăsi sistemul
- Nivelul de satisfacție față de muncă este de 39%, dar doar 33% consideră că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală
- Cele mai afectate categorii sunt femeile și profesorii cu vârste între 30 și 44 de ani
Ce probleme persistă în sistemul educațional din România?
Raportul indică faptul că profesorii nu se simt suficient apreciați, indicele de bunăstare fiind de doar 33%, cu cele mai slabe rezultate la statut și corectitudine. Nemulțumirile principale vizează volumul mare de birocrație, salariile insuficiente, relațiile dificile cu părinții și motivația scăzută a elevilor.
Autorii studiului recomandă reducerea poverii administrative și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru a preveni plecarea masivă a cadrelor didactice. În plus, se subliniază necesitatea recunoașterii profesiei și a creșterii nivelului de respect în societate pentru a spori satisfacția și stabilitatea în sistemul educațional.
Astfel, în 2026, sistemul educațional din România se confruntă cu provocări majore legate de stres, burnout și lipsa de motivare, situație care necesită măsuri urgente pentru a asigura un mediu propice pentru cadrele didactice și elevi.