Oana Gheorghiu, vicepremierul interimar, a atras atenția asupra faptului că doar trei firme private de consultanță în resurse umane decid conducerea companiilor de stat din România. Într-o postare pe Facebook, ea a explicat că această concentrare de putere afectează transparența și caracterul competitiv al proceselor de selecție.
Gheorghiu a menționat că în ultimele zile s-a discutat intens despre numiri discutabile la conducerea unor companii de stat, numiri care, deși par legale și corecte formal, sunt validate de experți independenți. Aceasta a subliniat că, în realitate, procesul de selecție este controlat de doar trei firme private, care au în total zece angajați, concentrând astfel o influență excesivă asupra deciziilor.
Citește și: Service-ul Top Lac adaptează reparațiile pentru mașinile hibride și electrice
De ce este importantă transparența în conducerea companiilor de stat?
Vicepremierul a explicat că aceste firme private validează procedural numiri în companii care administrează active de zeci de miliarde de lei, având un impact direct asupra economiei naționale. Gheorghiu a precizat că această situație nu reprezintă o acuzație individuală, ci o problemă de sistem, care trebuie rezolvată pentru a asigura profesionalism, competiție și independență reală în procesul de selecție.
- Concentrare în mâinile a doar trei firme private
- Zece angajați care controlează procesul de selecție
- Impact direct asupra sectoarelor esențiale pentru economia României
- Sancțiuni europene de 198 milioane euro pentru deficiențe de transparență
Ce urmează pentru reforma guvernanței corporative în România?
Gheorghiu a subliniat că reforma reală în guvernanța corporativă trebuie să însemne selecții cu adevărat competitive, criterii credibile și evaluări obiective, mecanisme care pot fi apărate atât juridic, cât și public. De asemenea, ea a spus că, deși Guvernul nu poate interveni direct în aceste procese, trebuie să fie curajos și să arate unde sunt risipa, incompetența sau falimentul în companiile de stat.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a încercat să aducă transparență și responsabilitate în aceste procese, însă intervențiile politice și moțiunea de cenzură au complicat această luptă pentru reformă. Gheorghiu a atras atenția că, pentru a asigura o guvernanță corectă, trebuie schimbată arhitectura instituțională și trebuie luate măsuri concrete pentru a evita concentrarea excesivă a puterii în mâinile câtorva actori privați.
Astfel, problema nu mai este doar percepția publică, ci și o chestiune de arhitectură instituțională, care trebuie să fie consolidată pentru a preveni risipa și corupția în managementul companiilor de stat.