Nouă state membre ale Uniunii Europene au cerut autorităților europene să adopte măsuri mai ferme pentru reducerea populației de cormorani, păsări acvatice protejate în prezent de legislația europeană. Această solicitare vine în contextul îngrijorărilor legate de impactul asupra fermelor piscicole și a stocurilor de pește din Europa.
Potrivit unei note discutate în această săptămână de miniștrii agriculturii și diplomați europeni, estimările indică faptul că populația de cormorani din Europa ajunge la aproximativ două milioane de exemplare. Aceștia consumă anual circa 360.000 de tone de pește, echivalentul unei treimi din producția totală de acvacultură a continentului. Statele care susțin inițiativa consideră că această cantitate afectează grav resursele piscicole.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
Ce măsuri propun statele europene pentru controlul cormoranilor?
Țările baltice, estice și central-europene, unde specia este mai răspândită, solicită ca Uniunea Europeană să permită măsuri precum vânătoarea cormoranului mare, perturbarea zonelor de cuibărit sau aplicarea de ulei pe ouă pentru a împiedica reproducerea păsărilor. Aceste măsuri sunt considerate necesare pentru a reduce impactul asupra pescuitului comercial și a stocurilor de pește.
- Permisiunea vânătorii cormoranului mare
- Perturbarea zonelor de cuibărit
- Aplicarea de ulei pe ouă pentru a împiedica reproducerea
Care este poziția autorităților și a organizațiilor de mediu?
Șeful Pentagonului a criticat dur abordarea Europei, acuzând că a ignorat prea mult timp apărarea, în timp ce Friedrich Merz, liderul CDU din Germania, a declarat că scopul nu este eliminarea păsărilor, ci găsirea unui echilibru între prădători și resursele piscicole. El a subliniat că trebuie creat un sistem care să asigure o populație „sustenabilă” de cormorani.
Reprezentanții organizațiilor de mediu, precum BirdLife, argumentează că păsările sunt transformate în țapi ispășitori pentru problemele cauzate de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Aceștia susțin că fermele piscicole pot fi protejate prin măsuri preventive, precum plasele, iar sacrificarea păsărilor ar fi nesustenabilă și costisitoare pe termen lung.
Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, a transmis că soluția pe termen lung constă în refacerea naturii, prin restaurarea râurilor și zonelor de coastă, pentru a ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători.
Conflictul dintre oameni și cormorani nu este nou. În 1377, împăratul Carol al IV-lea cerea locuitorilor din zona actualului oraș Wrocław, Polonia, să omoare „corbii de apă”, pentru pagubele provocate peștilor. Secole mai târziu, Shakespeare folosea cormoranul ca simbol al lăcomiei nesățioase. Populațiile de cormorani au scăzut între anii 1950 și 1970, din cauza vânătorii și pesticidelor, dar legislația europeană a permis revenirea speciei, protejată prin Directiva Păsări din 1979. În prezent, vânarea este permisă doar în condiții stricte și justificată de la caz la caz.