Sursă: Hotnews.ro
Clarice Dinu, la 45 de ani, consideră că nu va mai avea copii, însă la 49 de ani a devenit mamă. În România, ea a întâlnit medici care, în loc să-i trateze o afecțiune, i-au spus că părinții trebuie să se facă la timpul lor.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
Clarice povestește că a crescut într-o epocă în care copiii ieșeau la joacă în fața blocurilor, iar părinții aveau, în general, sub 30 de ani. În acea vreme, nașterile la peste 40 de ani erau rare, iar în 1990, doar 1,3% dintre nașteri erau ale mamelor de peste 40 de ani.
Schimbări în comportamentul reproductiv al românilor
În ultimele decenii, datele statistice arată o creștere a vârstei medii a mamelor la prima naștere, de la 22,3 ani în 1990 la aproape 28 de ani în 2025. În același timp, rata fertilității a scăzut de la 2,2 la 1,18 copii per femeie, ceea ce indică un declin al natalității.
- Nașteri de peste 40 de ani: 3,6% din total în 2025
- Primii născuți de mame de peste 40 de ani: 2,8% din total
- Mamele peste 40 de ani la primul copil: 40% din totalul mamelor de peste 40
- Vârsta medie a mamei la prima naștere: 27,9 ani în 2025
Perspectiva demografică a României
Specialiștii avertizează că, dacă tendințele continuă, populația României va scădea la 14 milioane de locuitori până în 2050. Pentru a stopa declinul, rata fertilității trebuie să ajungă la 1,5, însă în prezent este de 1,18.
Factorii care au dus la această situație sunt similari cu cei din alte țări europene: emanciparea femeii, costurile ridicate ale creșterii copilului și reducerea rolului economic al copilului în familie. În aceste condiții, medicii și specialiștii recomandă ca părinții să aibă copiii la timpul lor, nu la vârsta de 45 de ani sau mai mult.
În concluzie, schimbările sociale și demografice din România influențează decisiv comportamentul reproductiv, iar politicile publice trebuie adaptate pentru a încuraja natalitatea și a asigura viitorul populației.