Sursă: Hotnews.ro
Unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru pacienții români din 2026 rămâne întârzierea în aprobarea și compensarea tratamentelor noi. În timp ce alte țări europene avansează rapid, sistemul administrativ din România întârzie procesul, afectând direct șansele de supraviețuire și calitatea vieții pacienților cu boli grave.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM, a subliniat recent că, în comparație cu Cehia, unde un pacient așteaptă în medie 685 de zile pentru accesul la medicamentele aprobate european, în România acest interval depășește trei ani. Această întârziere nu se datorează lipsei de medicamente sau evaluărilor, ci unui proces birocratic lung și impredictibil, care duce la pierderea de timp prețios pentru pacienți.
Impactul întârzierii tratamentelor inovatoare asupra pacienților
Pentru cei diagnosticați cu boli grave, această întârziere înseamnă progresia bolii, apariția complicațiilor și reducerea semnificativă a speranței de viață. În plus, tratamentele întârziate cresc costurile pentru sistemul de sănătate, mutând cheltuielile în stadii avansate ale bolii, când intervențiile sunt mai costisitoare și mai puțin eficiente.
- România investește doar 4% din PIB în sănătate, fiind printre cele mai mici procentaje din Europa Centrală și de Est.
- Cheltuielile publice pentru medicamente sunt de aproape 40% sub media europeană, doar 138 euro pe cap de locuitor.
- Mai mult de 23% din cheltuielile totale de sănătate sunt suportate direct de pacient, prin plăți din buzunar.
- Finanțarea medicamentelor inovatoare este aproape inexistentă, ceea ce duce la creșterea presiunii asupra spitalelor, care cheltuiesc deja peste 42% din totalul cheltuielilor de sănătate.
Situația actuală și consecințele pentru sistemul de sănătate
Datele arată că, în 2026, România se află printre ultimele țări din UE în accesul la medicamentele noi, cu mai puțin de 20% din tratamentele aprobate european fiind disponibile pentru pacienți. Această situație nu doar că afectează calitatea vieții, ci și crește mortalitatea, mai ales în cazul afecțiunilor acute, precum infarctul miocardic.
Reformarea mecanismelor de preț și rambursare, precum și accelerarea procesului administrativ, sunt esențiale pentru ca pacienții români să beneficieze de tratamentele de ultimă generație. În prezent, sistemul de sănătate are nevoie urgentă de o strategie clară pentru a reduce decalajul față de restul Europei și pentru a salvat vieți.
În concluzie, întârzierea în aprobare și finanțare a medicamentelor inovatoare continuă să fie o problemă majoră, cu consecințe directe asupra sănătății și speranței de viață a pacienților români în 2026.