Sursă: Hotnews.ro
În România, percepția dominantă este că locuințele sociale sau municipale sunt destinate exclusiv celor foarte săraci sau celor care au eșuat în viață. În schimb, în alte țări europene, precum Austria, aceste locuințe sunt considerate componente esențiale ale dezvoltării urbane și sunt accesibile și persoanelor cu venituri peste limita de 5.000 de euro pe lună, arată o documentare realizată de jurnaliști internaționali.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
În București, în administrarea Primăriei Capitalei se află 1.175 de locuințe sociale, însă proiecte precum cel din Prelungirea Ghencea, cu 114 unități, sunt blocate de ani buni, din cauza problemelor administrative. În plus, lista de așteptare cu peste 5.700 de persoane indică un deficit acut de locuințe sociale, iar mulți cetățeni așteaptă de peste 20 de ani să primească o astfel de locuință.
Ce diferențe există între abordarea socială în România și Austria?
În Austria, criteriile de acces la locuințele sociale sunt mai flexibile și includ și persoane cu venituri peste 5.000 de euro pe lună, considerând aceste investiții ca strategii de dezvoltare urbană. În România, însă, mentalitatea încă predomină ideea că aceste locuințe trebuie să fie doar pentru cei foarte săraci, ceea ce limitează accesul și crește timpul de așteptare.
- În București, peste 5.700 de persoane sunt pe lista de așteptare pentru locuințe sociale
- Unii așteaptă de peste 20 de ani, unii chiar din anul 2000
- Proiecte precum cel din Prelungirea Ghencea sunt blocate de peste 5 ani
- În Austria, criteriile de eligibilitate includ și persoane cu venituri peste 5.000 euro/lună
- Locuințele sociale sunt privite ca investiții strategice pentru dezvoltarea orașelor
Ce impact are această percepție în București?
Această mentalitate duce la o acumulare de cereri vechi și la un deficit de locuințe sociale, iar mulți cetățeni rămân în condiții precare pentru zeci de ani. În plus, blocajele administrative și lipsa de fonduri limitează accesul la aceste locuințe, chiar dacă cererile sunt numeroase.
Reprezentanții autorităților susțin că, în mandatul actual, s-au distribuit foarte puține locuințe sociale, iar procesul de alocare rămâne anevoios. În timp ce alte țări investesc în diversificarea fondului locativ social, în România percepția încă rămâne că aceste locuințe sunt doar pentru cei foarte săraci, ceea ce afectează dezvoltarea echilibrată a orașelor.