Sursă: Mediafax.ro
În timp ce Dunărea a coborât aproape de nivelul minim istoric, iar debitele râurilor din România sunt așteptate să scadă în următorii ani, un bazin hidrografic din țară pare să fie o excepție: Someșul.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
Potrivit documentelor oficiale, în vara lui 2026, debitele râurilor din majoritatea bazinelor hidrografice sunt foarte scăzute, iar Dunărea a ajuns la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la Baziaș, față de o medie multianuală de 3.900. Apa pentru irigații a fost restricționată, iar Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită preventiv din cauza nivelului scăzut al Dunării. În același timp, în documentele statului se menționează o excepție surprinzătoare: bazinul Someșului.
De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce celelalte râuri seacă?
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, aprobată în 2024, indică o creștere a resursei de apă pentru bazinul Someșului, în ciuda tendinței generale de scădere în alte zone. Conform acesteia, debitele medii multianuale ale Someșului ar putea crește cu până la 6% până în 2050, iar în unele subbazine ale Someșului Mic, creșterea ar putea ajunge chiar la 23%.
- Simulările din 2024 ale cercetătorilor indică o creștere medie de 6% a resursei de apă în întregul bazin al Someșului.
- Unele subbazine ale Someșului Mic ar putea înregistra creșteri de până la 23% față de perioada de referință 1971–2000.
- Chiar dacă debitele râurilor din bazinul Someșului sunt scăzute în prezent, modelele climatice indică o evoluție diferită pentru această regiune.
Ce impact are această excepție asupra viitorului apelor din România?
Deși în prezent debitele râurilor din bazinul Someșului sunt sub 30% din mediile lunare, estimările pentru perioada 2021–2050 arată o tendință de creștere a resurselor de apă în această zonă. În același timp, alte zone ale țării se confruntă cu reducerea resurselor, ceea ce face ca Someșul să fie o excepție în strategia națională.
Specialiștii avertizează că, pe termen lung, schimbările climatice vor continua să afecteze distribuția resurselor de apă, însă această excepție oferă o perspectivă diferită pentru nord-vestul României. În ciuda creșterii prognozate, autoritățile subliniază că gestionarea eficientă a resurselor va fi esențială pentru adaptare.
În concluzie, deși majoritatea râurilor din țară se confruntă cu secetă și scăderi ale debitelor, Someșul ar putea fi o zonă de rezistență, datorită unor factori naturali și strategici care favorizează această excepție. Rămâne de văzut dacă aceste estimări se vor confirma și în condițiile actuale de schimbare climatică.