Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Ministerului Justiției poziția sa privind proiectul de lege a salarizării în sectorul public. În comunicat, CSM susține că proiectul conține vicii de constituționalitate și solicită ca salarizarea judecătorilor și procurorilor să fie reglementată printr-o lege specială, distinctă.
Potrivit CSM, proiectul are trei probleme majore de constituționalitate. Prima problemă se referă la modul în care a fost promovat, fiind criticată inițiativa guvernului de a o aviza. În comunicat, Consiliul amintește că articolul 110 alineatul 4 din Constituție prevede că un guvern demis prin moțiune de cenzură nu poate iniția legi sau emite ordonanțe de urgență, ci poate doar administra treburile publice până la depunerea jurământului noului guvern.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
Critici privind promovarea proiectului de lege a salarizării
CSM acuză că guvernul Bolojan a încercat să ocolească prevederile constituționale, susținând că inițiativa a fost preluată de parlamentari pentru a evita aceste reguli. Consiliul consideră că, în realitate, reglementarea a fost inițiată și supusă consultării publice de un guvern demis, fără competențe constituționale în acest sens.
- Proiectul a fost promovat de guvernul demis, încălcând articolul 110 alin. 4 din Constituție
- Inițiativa a fost preluată de parlamentari pentru a ocoli prevederile constituționale
- Consultarea publică a fost realizată de un guvern fără competențe legale
Solicitarea unei legi speciale pentru magistrați
CSM susține că magistrații trebuie să beneficieze de o lege separată, conform articolului 205 din Statutul judecătorilor și procurorilor, pentru a asigura reglementări adecvate și independența salarială. În comunicat, membrii Consiliului critică modul în care au fost stabiliți coeficienții de salarizare pentru magistrați, considerând că proiectul transformă indemnizația judecătorilor într-un drept derivat din grila generală a sectorului bugetar.
De asemenea, CSM atrage atenția asupra faptului că alte instituții, precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, sunt exceptate de la reglementările proiectului.
Al treilea punct critic vizează modul în care se stabilesc salariile magistraților, despre care se afirmă că afectează independența justiției. Membrii CSM consideră că proiectul subminează rolul de putere în stat al autorității judecătorești, încălcând exigențele internaționale și jurisprudența Curții Constituționale.
În final, CSM remarcă că pentru președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este stabilit un coeficient de salarizare 6, inferior celui al președintelui României, care are coeficient 8, și mult mai mic decât al altor funcții de conducere din stat.