Sursă: Romania-actualitati.ro
Creștinii ortodocși au sărbătorit la 16 august pe Sfinții Brâncoveni, care s-au stins din viață pentru credința lor în 1714 la Constantinopol. Începând din acest an, este pomenită și doamna Maria Brâncoveanu, canonizată anul trecut.
Citește și: FIFA a închiriat un birou în Trump Tower cu 41.000 de dolari pe lună
La Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitorie brâncovenească, s-a desfășurat astăzi proclamarea oficială a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu. Evenimentul a adunat credincioși și oficiali, iar slujba a fost urmată de ceremonii religioase.
Ce semnificație are canonizarea Sfinților Brâncoveni?
Constantin Brâncoveanu, domnitor al Țării Românești între 1688 și 1714, a devenit simbol al credinței și al sacrificiului. În timpul războiului dintre turci și ruși, el a fost acuzat de trădare și a fost arestat împreună cu familia sa în Constantinopol.
- A refuzat să renunțe la credința creștină pentru islamism
- A fost executat ca martir în 1714
- A fost ctitor al multor biserici și mănăstiri, precum Hurezi și Sâmbăta de Sus
- A promovat tipărirea de cărți de cult pentru români și patriarhiile orientale
Contextul și impactul comemorării
Evenimentul de la București marchează recunoașterea oficială a martiriului familiei Brâncoveanu și a credinței lor. La ceremonie, preoții au evidențiat curajul și devotamentul lor față de Dumnezeu și țară.
Canonizarea Sfintei Maria Brâncoveanu, soția voievodului, a fost aprobată în urmă cu un an, iar ea a fost eliberată după execuția soțului și fiilor săi. Rămășițele pământești ale familiei au fost îngropate în secret în biserica Sfântul Gheorghe Nou, iar comemorarea de astăzi aduce în prim-plan curajul și sacrificiul lor.
Pe 16 august, credincioșii și oficialii din București celebrează viața și martiriul familiei Brâncoveanu, simbol al credinței și al curajului în fața opresiunii.