Prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, la Chișinău, că reforma administrativă care permite unirea localităților, în funcție de decizia comunităților locale, reprezintă un model ce ar trebui adoptat și în România pentru îmbunătățirea serviciilor și reducerea costurilor.
În cadrul întâlnirii, Bolojan a mulțumit gazdei pentru invitație și a felicitat pentru inițiativa de reorganizare administrativă, subliniind că această reformă le oferă comunităților posibilitatea de a decide asupra unificării, ținând cont de specificul local. El a explicat că această măsură poate aduce beneficii directe cetățenilor din sate și orașe mici din Moldova, precum servicii de calitate, investiții suplimentare și un cost administrativ mai mic pe cap de locuitor.
Citește și: Consultările cu partidele pentru desemnarea unui nou premier în România
De ce este importantă reforma unirii localităților în România?
Ilie Bolojan a precizat că, în România, o astfel de reformă poate ajuta la creșterea eficienței administrației publice, reducând risipa de resurse și îmbunătățind calitatea serviciilor pentru cetățeni. El a subliniat că, în condițiile în care costurile administrației sunt foarte mari, transferurile de la guvern trebuie ajustate pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor.
- Permite comunităților locale să decidă asupra unificării
- Aduce servicii de calitate pentru cetățeni
- Reduce costurile administrative
- Oferă investiții suplimentare în zonele rurale
- Crește eficiența și profesionalismul administrației
Ce impact are această reformă asupra siguranței și dezvoltării?
Bolojan a afirmat că, pentru a asigura siguranța cetățenilor, România trebuie să adopte o strategie similară, în care resursele sunt gestionate eficient, iar administrația publică devine mai profesionistă. El a adăugat că, fără tehnologie militară nouă, nu se poate asigura o siguranță adecvată, dar și că o administrație locală eficientă contribuie la dezvoltarea economică și socială.
De asemenea, el a menționat că programul său oficial de la Chișinău va continua înainte de întoarcerea în țară, subliniind importanța colaborării și schimbului de experiență între cele două state.
Reacțiile sindicale și politice din România au fost diverse, unii acuzând posibile excepții pentru anumite grupuri de interese, însă Bolojan a reafirmat că direcția trebuie să fie una comună, pentru un management mai eficient al resurselor publice.
În concluzie, reforma propusă de Moldova poate servi drept model pentru România, în vederea creșterii calității serviciilor publice și a reducerii costurilor, în beneficiul cetățenilor din zonele rurale și urbane.