Sursă: Adevarul.ro
Comisia Europeană a transmis oficial autorităților române o solicitare de explicații referitoare la noua Lege a integrității, recent adoptată, și în special asupra prevederii cunoscute drept „amendamentul Fritz”.
Citește și: PSD va decide miercuri dacă intră în Guvernul Luca Niculescu
Solicitarea a fost făcută de Ana Gallego, director general al Direcției Generale Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei Europene. Bucureștiul are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde unor întrebări legate de compatibilitatea noii legislații cu principiile dreptului european.
Impactul asupra mandatelor aleșilor locali și demnitarilor
Una dintre principalele preocupări ale Bruxelles-ului vizează efectele noii legi asupra aleșilor locali, inclusiv a primarilor, care ar putea fi afectați de prevederile privind incompatibilitatea și conflictul de interese. Legea prevede încetarea de drept a mandatelor la o lună de la intrarea în vigoare, pentru persoanele implicate în decizii anterioare. Această prevedere a generat controverse și critici din partea opoziției și a societății civile, care susțin că aplicarea retroactivă ridică probleme de constituționalitate și poate avea un caracter punitiv.
Comisia Europeană solicită clarificări dacă această măsură respectă principiile europene de securitate juridică, proporționalitate și neretroactivitate. De asemenea, Bruxelles-ul vrea să afle dacă încetarea automată a mandatelor a fost precedată de o analiză individuală și dacă există mecanisme pentru excluderea aplicării măsurii în cazurile minore. O altă temă de interes este existența unor căi de atac pentru persoanele care își pierd mandatul în baza noilor prevederi.
Autoritățile române au fost întrebat despre numărul total al aleșilor afectați, natura juridică a măsurii și dacă instanțele pot exclude aplicarea acesteia în anumite situații. În plus, Bruxelles-ul solicită informații despre justificarea măsurii și dacă aceasta are un caracter penal sau administrativ.
Președintele României a decis să nu retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, în contextul în care aceasta face parte din reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu un buget de aproximativ 770 de milioane de euro.