Sursă: Hotnews.ro
Comisia Europeană a lansat o cerere de oferte pentru finanțarea a până la șapte gigafabrici de inteligență artificială (AI) în Europa, în contextul eforturilor de a construi o infrastructură suverană de AI. Aceste centre de calcul la scară largă sunt menite să devină operaționale până la jumătatea anului 2028.
Citește și: PSD va decide miercuri dacă intră în Guvernul Luca Niculescu
Gigafabricile de AI vor fi echipate cu cipuri de ultimă generație, special concepute pentru a antrena cele mai avansate modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM-uri). Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu de asigurare a suveranității tehnologice a Uniunii Europene, având ca scop reducerea dependenței de furnizorii străini de servicii cloud și cipuri.
Care sunt provocările financiare ale proiectului?
Cu toate acestea, Comisia Europeană se confruntă cu critici legate de amânările repetate ale inițiativei, care ar putea încetini dezvoltarea tehnologică a Europei. Procesul de achiziții publice a fost împărțit în două faze, iar eșalonarea acestuia este cauzată în mare parte de lipsa fondurilor disponibile.
- Inițial, Comisia a planificat un fond de 20 de miliarde de euro pentru aceste gigafabrici.
- Angajamentele financiare au fost reduse, iar ponderea finanțării publice a scăzut la o treime din investiția totală.
- Restul de două treimi va proveni din sectorul privat.
Ce urmează pentru infrastructura de AI din Europa?
Bruxellesul urmează să contribuie cu aproximativ 5 miliarde de euro, iar restul va fi asigurat de țările membre care susțin inițiativa. De asemenea, 76 de consorții potențiale și-au exprimat interesul de a participa la acest proiect, ceea ce demonstrează un interes considerabil din partea industriei.
În concluzie, deși planul pentru cele șapte gigafabrici de AI are potențialul de a transforma peisajul tehnologic european, provocările financiare rămân o problemă semnificativă care trebuie abordată pentru a asigura succesul acestui demers.