Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a anunțat în martie că cei mai calzi 11 ani înregistrați vreodată sunt cei din perioada 2015-2025, iar această tendință de încălzire globală va continua, conform unui raport recent. Previziunile indică faptul că până în 2030, temperaturile medii globale vor atinge niveluri record, cu posibilitatea ca un an din intervalul 2026-2030 să devină cel mai cald din istorie.
Raportul, realizat de Serviciul Meteorologic al Regatului Unit și sintetizat de către Leon Hermanson, principalul autor, evidențiază că există o probabilitate de 86% ca anul 2027 să devină cel mai cald an înregistrat vreodată, datorită fenomenului El Niño, care se așteaptă să revină la sfârșitul anului 2026. Acest fenomen ciclic crește temperaturile de suprafață în Oceanul Pacific, influențând clima globală pentru mai multe luni.
Citește și: TikTok contestă desemnarea drept controlor de acces în UE
Ce impact are fenomenul El Niño asupra temperaturilor globale?
El Niño se caracterizează prin creșterea temperaturilor de suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Ultimul episod, din 2023 și 2024, a fost cel mai cald înregistrat vreodată, afectând clima mondială și generând valuri de căldură extreme în diverse regiuni. Potrivit OMM, în următorii ani, tendința de încălzire va continua, cu temperaturi medii anuale ce vor depăși cu până la 1,9°C nivelurile preindustriale din 1850-1900.
- De la 2026 până în 2030, temperaturile globale vor fi cu 1,3°C până la 1,9°C mai ridicate decât nivelurile preindustriale.
- Este foarte probabil ca temperaturile să depășească temporar pragul de 1,5°C în cel puțin un an din această perioadă.
- În 2024, temperatura medie globală a fost cu aproximativ 1,55°C peste valorile preindustriale.
- Este extrem de improbabil ca temperaturile să depășească cu peste 2°C media din perioada 1850-1900 în următorii cinci ani.
Ce înseamnă aceste previziuni pentru obiectivele Acordului de la Paris?
OMM subliniază că pragurile de 1,5°C și 2,0°C, stabilite în Acordul de la Paris, se referă la o încălzire globală pe termen lung, evaluată pe o perioadă de 20 de ani. Depășirile temporare ale acestor praguri nu înseamnă automat că obiectivele de reducere a emisiilor nu pot fi atinse, însă frecvența acestor depășiri va crește pe măsură ce tendința de încălzire se intensifică.
De asemenea, previziunile indică o continuare a încălzirii accelerate în Arctica, unde temperaturile în următoarele cinci ierni prelungite vor fi cu 2,8°C mai mari decât media din perioada 1991-2020. Concentrația ghețurilor din Mările Barents, Bering și Ohoțk va scădea, iar precipitațiile vor fi mai abundente în zonele înalte ale emisferei nordice.
Reacțiile oficiale și măsurile de adaptare devin din ce în ce mai urgente, în condițiile în care tendința de încălzire globală devine tot mai evidentă și mai dificil de controlat.