Sursă: Stirileprotv.ro
Un nou studiu indică faptul că episoadele El Niño au devenit cu aproape 40% mai intense în ultimele patru decenii, comparativ cu perioada preindustrială, conform publicației Live Science. Cercetarea evidențiază o corelație între încălzirea globală și creșterea severității acestor fenomene climatice.
Citește și: TikTok contestă desemnarea drept controlor de acces în UE
Descoperirea survine într-un context în care planeta se confruntă cu un „super” El Niño, considerat istoric. Temperaturile medii zilnice ale oceanelor ating valori fără precedent, iar meteorologii sunt aproape siguri că fenomenul din 2026-2027 va fi unul record. În ultimele luni, temperaturile oceanelor au fost printre cele mai ridicate din istorie, contribuind la intensificarea fenomenului.
Ce impact are creșterea intensității El Niño asupra climei globale?
Fenomenul El Niño, parte a ciclului natural ENSO, apare o dată la doi până la șapte ani și influențează clima mondială. În timpul episoadelor El Niño, temperaturile oceanelor din Pacific cresc, ceea ce perturbă modelele de precipitații și poate provoca secete, inundații și incendii de vegetație în diverse regiuni. Ultimul episod s-a desfășurat din iunie 2023 până în aprilie 2024, contribuind la transformarea anului 2024 în cel mai călduros înregistrat vreodată.
- Episoadele El Niño au devenit cu aproape 40% mai intense în ultimele 40 de ani
- Fenomenul poate provoca secete, inundații și incendii de vegetație
- Temperaturile oceanelor ating valori record în 2026-2027
- Studiile arată o legătură directă între încălzirea globală și severitatea El Niño
- Analizele pe corali din Galápagos au confirmat această tendință pe un mileniu
Cum au fost demonstrate legăturile între încălzirea globală și El Niño?
O echipă de cercetători a analizat mostre de corali din apropierea epicentrului fenomenului, prelevate din Insulele Galápagos, pentru a studia compoziția chimică sensibilă la temperatură. Analizele au arătat că episoadele El Niño cu intensitate mai redusă au fost înlocuite treptat de unele mai puternice, începând cu secolul al XIX-lea, odată cu creșterea utilizării combustibililor fosili.
Pentru a exclude factorii naturali, cercetătorii au folosit și simulări climatice, constatând că schimbările nu pot fi explicate doar prin erupții vulcanice sau variații ale activității solare. În concluzie, creșterea severității El Niño pare să fie direct legată de activitatea umană și încălzirea globală.
Această tendință îngrijorează specialiștii, deoarece un El Niño mai puternic poate amplifica fenomene extreme, afectând ecosisteme precum pădurea amazoniană și provocând evenimente meteorologice devastatoare la scară globală.