Sursă: Hotnews.ro
România nu revine la nivelul de șomaj de acum doi ani, ci se stabilizează la un nou nivel mai înalt, de 6,3% în luna iunie 2026. Această creștere nu este un accident statistic, ci rezultatul suprapunerii a trei presiuni economice majore, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Citește și: Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 7,09%
Numărul total de șomeri în țară a ajuns la aproape 512.000, în creștere cu 7.000 față de iunie 2025. În rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, rata șomajului a rămas la un nivel alarmant de 28,8%, fiind pentru a treia lună consecutiv la această valoare.
De ce a crescut șomajul în România în 2026?
Creșterea ratei șomajului de la an la an nu este un simplu accident, ci rezultatul combinării a trei factori principali: ajustarea fiscală cu taxe mai mari și cheltuieli publice limitate, o economie aproape stagnată cu o creștere de doar 0,1% estimată pentru 2026 și un sector industrial care disponibilizează angajați.
- O bază mai mare de persoane fără loc de muncă reduce masa salarială
- Limitează consumul și colectarea fiscală
- Rata șomajului în rândul tinerilor a crescut constant, atingând 28,8%
- Numărul de tineri fără loc de muncă a crescut cu peste 4.000 față de anul trecut
Impactul asupra tinerilor și provocările pieței muncii
Pentru grupa de vârstă 15-24 de ani, rata șomajului a ajuns la aproape 29%, ceea ce înseamnă că aproape un din trei tineri activi pe piața muncii nu are un loc de muncă. În același timp, rata adulților între 25 și 74 de ani se menține la 4,8%, evidențiind o diferență semnificativă între generații.
Specialiștii explică această situație prin lipsa de experiență a tinerilor, numărul redus de locuri pentru debutanți și necorelarea dintre pregătirea profesională și cerințele angajatorilor. În mediul rural și în orașele mici, aceste probleme sunt accentuate, mulți tineri alegând emigrarea sau continuarea studiilor din lipsa perspectivelor.
România alocă doar 2,9% din PIB pentru educație, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu media europeană de circa 4,7%. Cheltuiala per elev în învățământul primar este de aproximativ 1.236 euro, reprezentând o treime din nivelul Bulgariei și un sfert din media UE, ceea ce limitează dezvoltarea competențelor și oportunitățile tinerilor pe piața muncii.
Astfel, creșterea șomajului și dificultățile tinerilor în găsirea unui loc de muncă rămân provocări majore pentru economia României, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a inversa această tendință.