Sursă: Hotnews.ro
România a înregistrat în 2025 o reducere a ponderii cheltuielilor cu salariile bugetarilor în totalul veniturilor statului, ocupând acum locul al patrulea în Uniunea Europeană, conform calculelor Profit.ro.
Citește și: Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 7,09%
Această schimbare a poziției vine după ce, în 2024, țara noastră s-a aflat pe primul loc în UE, datorită majorărilor ample de salarii din sectorul public, decise în principal din motive electorale. În 2025, salariile au fost înghețate, iar în 2026, această măsură continuă, ceea ce a dus la o reducere a ponderii cheltuielilor salariale în totalul veniturilor statului.
Ce înseamnă această schimbare pentru bugetul României?
Reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile bugetarilor indică o ajustare a politicii salariale, însă nu reprezintă o reformă structurală. Deciziile de înghețare au fost luate pentru a limita deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE.
- În 2024, salariile din sectorul public au fost majorate, dar în 2025 și 2026 s-au aplicat măsuri de înghețare.
- Deciziile au fost adoptate de guvernele Ciolacu și Bolojan, pentru a controlat deficitul bugetar.
- În perioada 2018-2021, România s-a aflat frecvent pe primul loc în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile în venituri.
- În 2015, țara noastră era pe locul 20, dar în 2017 a urcat pe locul 2, apoi a deținut prima poziție până în 2021.
- În 2022 și 2023, poziția a fost coborâtă, fiind devansată de alte state precum Letonia.
Care sunt implicațiile pentru economia românească?
Reducerea ponderii cheltuielilor salariale nu indică o reformă profundă a sectorului public, ci o ajustare temporară pentru a limita deficitul bugetar. În continuare, guvernul justifică aceste măsuri ca fiind necesare pentru menținerea stabilității financiare și respectarea criteriilor UE.
Pe termen mediu, această strategie poate influența salariile și investițiile în sectorul public, dar nu rezolvă problemele structurale ale finanțelor publice. În plus, menținerea salariilor înghețate poate afecta motivația angajaților din sectorul public și calitatea serviciilor publice.
În concluzie, România își menține poziția de stat cu cele mai mari cheltuieli cu salariile în UE, însă tendința de reducere indică o orientare spre controlul deficitului, fără a implementa reforme majore în sectorul public.