Sursă: Stirileprotv.ro
Ministrul interimar al finanțelor, Pîslaru, a declarat într-un interviu pentru TVR Info că aderarea României la euro va putea avea loc în jurul anului 2032, după o perioadă de monitorizare de doi ani în anticameră. El a subliniat că acest proces depinde de consolidarea fiscal-bugetară, de un plan coerent de dezvoltare și de stabilitatea politică a țării.
Citește și: Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 7,09%
Potrivit oficialului, pentru a putea trece la moneda europeană, România trebuie să îndeplinească mai mulți indicatori, precum deficitul bugetar și datoria publică. Pîslaru a explicat că următorii ani trebuie folosiți pentru punerea în ordine a finanțelor și pentru atingerea criteriilor de aderare, iar în 2030 țara trebuie să își pună finanțele în ordine.
El a adăugat că o armonizare între obiective precum consolidarea fiscal-bugetară, un plan de dezvoltare pentru perioada 2028-2034 și stabilitatea politică este esențială pentru succesul procesului de aderare.
Perioada de monitorizare de doi ani înainte de adoptarea euro
Pîslaru a menționat că orice țară care intenționează să adere la zona euro trebuie să petreacă doi ani în anticameră, adică într-o perioadă de monitorizare, înainte de a putea adopta oficial moneda unică. El a precizat că această etapă de verificare este obligatorie pentru a asigura stabilitatea și conformitatea cu criteriile europene.
- Perioada de monitorizare durează doi ani
- Țara trebuie să îndeplinească criteriile de convergență
- Adoptarea euro ar putea avea loc în jurul anului 2032
- Procesul depinde de stabilitatea politică și reforme
El a concluzionat că, dacă toate condițiile sunt îndeplinite, România ar putea intra în zona euro în jurul anului 2032, după perioada de monitorizare de doi ani în anticameră.
Perioada de monitorizare și consolidarea fiscal-bugetară sunt considerate pași esențiali pentru atingerea obiectivului de aderare, iar autoritățile vor continua să lucreze pentru punerea în ordine a finanțelor publice și stabilitatea politică a țării.