Sursă: Mediafax.ro
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a lansat un apel public către Guvernul României, organizațiile patronale, sindicate și partenerii sociali pentru a iniția un dialog privind crearea unui mecanism național permanent de sprijin pentru forța de muncă în perioadele de încetinire economică.
Citește și: Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 7,09%
Demersul vine în contextul în care economia românească traversează o perioadă de contracție, resimțită tot mai acut în diverse sectoare. ANAT subliniază că nu solicită ajutoare financiare pentru industria turismului, ci propune un cadru legislativ flexibil și predictibil, activabil atunci când anumite domenii sunt afectate temporar de dificultăți economice.
Ce soluții propune ANAT pentru menținerea locurilor de muncă
Organizația sugerează utilizarea unor instrumente deja aplicate în alte țări europene, precum programele de tip Kurzarbeit, facilități fiscale temporare, credite fiscale și scheme de sprijin pentru formarea profesională. Aceste măsuri ar putea fi activate pentru orice sector economic afectat de o reducere temporară a activității, indiferent de cauze.
- Programe de tip Kurzarbeit pentru reducerea temporară a programului de lucru
- Facilități fiscale pentru companii în dificultate
- Credite fiscale pentru menținerea angajaților
- Scheme de sprijin pentru formarea profesională
- Instrumente aplicabile în alte state europene
Contextul economic și impactul asupra industriei turismului
ANAT evidențiază că turismul și sectorul HORECA sunt printre primele afectate de încetinirea economică. Datele oficiale indică o scădere a numărului de turiști și a înnoptărilor, iar modificările sistemului voucherelor de vacanță au redus consumul intern.
Organizația propune ca această inițiativă să fie discutată în cadrul unei dezbateri naționale, pentru a construi împreună un mecanism adaptat realității economice și pentru a limita impactul social al crizei.
ANAT precizează că nu cere ajutoare financiare, ci responsabilitate și responsabilitate politică, considerând că prevenirea pierderii locurilor de muncă este mai eficientă decât intervențiile tardive. Inițiativa nu are caracter revendicativ, ci de dialog și colaborare între mediul de afaceri și autorități.
Astfel, crearea unui astfel de mecanism ar putea asigura stabilitatea pieței muncii și competitivitatea economiei românești în perioade de dificultate, contribuind la reducerea costurilor sociale și la menținerea capitalului uman.