Sursă: Stirileprotv.ro
Autoritățile fiscale din România au intensificat controalele asupra persoanelor cu averi mari în 2026, finalizând peste 1.000 de acțiuni de verificare. În perioada iulie 2025 - mai 2026, ANAF a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei, iar pentru recuperarea sumelor, au fost instituite măsuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, precum popriri și sechestre.
Citește și: Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 7,09%
Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) a analizat situațiile fiscale ale contribuabililor, inclusiv ale celor cu avere estimată peste 25 milioane euro. În cadrul acestor verificări, au fost identificate cele mai frecvente nereguli, precum depuneri de numerar în conturi, achiziții cu numerar și invocarea fondurilor obținute în străinătate, fără documente justificative.
Ce nereguli frecvente au fost descoperite de ANAF în 2026?
Potrivit datelor comunicate de ANAF, cele mai întâlnite probleme au vizat fonduri pentru care proveniența nu a putut fi justificată, precum depozite în numerar, achiziții de bunuri mobile și imobile cu numerar, sau împrumuturi acordate propriilor societăți. De asemenea, au fost constatate cazuri în care contribuabilii au invocat fonduri din străinătate, dar aceste explicații nu au fost susținute de documente.
- Depuneri de numerar în conturi bancare personale sau ale firmelor
- Achiziții de bunuri cu numerar
- Invocarea fondurilor din străinătate fără dovezi
- Împrumuturi acordate propriilor societăți
- Majorări de capital social fără documente justificative
Impactul controalelor și următorii pași ai ANAF
Controalele au condus la stabilirea unor creanțe fiscale importante, cele mai mari fiind de peste 23 milioane lei în Prahova și București. Autoritățile fiscale continuă verificările, urmărind recuperarea sumelor și sancționarea celor care au declarat venituri nedeclarate sau proveniență incertă a fondurilor.
Specialiștii din domeniu subliniază că aceste acțiuni sunt parte a unei strategii de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a conformării fiscale în rândul persoanelor cu averi mari. În plus, schimbul de informații cu autoritățile din alte țări facilitează identificarea și sancționarea celor care încearcă să ascundă venituri sau patrimoniu.