Sursă: Hotnews.ro
Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, afirmă că impactul inteligenței artificiale asupra economiei va fi semnificativ, însă va apărea cu întârziere și se va manifesta diferit în funcție de sector.
Citește și: PEEK & CLOPPENBURG DESCHIDE AL 14-LEA MAGAZIN ÎN ROMÂNIA
El a precizat că tendința de a supraestima efectele rapide ale tehnologiilor noi și de a subestima cele pe termen lung a fost observată și în trecut, ca în cazul internetului și bula „dot-com”. Badea a subliniat că, deși discuțiile despre AI sunt intense în domeniul bancar și nu numai, există două perspective antagonice: una optimistă, care vede o creștere rapidă a productivității, și alta sceptică, mai precaută.
Ce spun experții despre efectele AI asupra economiei
Specialiștii analizează estimările privind cheltuielile de capital ale celor mai mari patru furnizori de servicii cloud din SUA, precum Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon, care planifică investiții de aproximativ 600 de miliarde de dolari pentru 2026. Aceste cifre evocă amintiri din perioada boom-ului „dot-com”, când așteptările s-au dovedit exagerate.
- În anii ‘90, internetul era perceput ca un catalizator de schimbări rapide în economie.
- Indicele Nasdaq a pierdut 78% între 2000 și 2002, după o expansiune rapidă.
- Companii precum Amazon, Google și eBay au continuat să crească și după criză, remodelând industrii.
- Investițiile în AI sunt deja utilizate în scop comercial, generând venituri reale și consistente.
- Există temeri privind formarea unei noi bule speculative, similară celei din anii ‘90.
De ce ciclul AI ar putea fi diferit față de cel al internetului
Badea explică că, spre deosebire de perioada „dot-com”, giganții tehnologici implicați în dezvoltarea AI dispun deja de fluxuri de numerar solide din alte activități, iar tehnologia este folosită în scopuri comerciale, aducând venituri semnificative. Această diferență poate accelera și stabiliza procesul de adoptare și impact al AI.
De asemenea, el amintește de observația futurologului Roy Amara, conform căreia tendința este de a supraestima efectele pe termen scurt și de a subestima cele pe termen lung. În concluzie, Badea consideră că, deși impactul va fi profund, acesta va necesita răbdare și va fi diferit față de criza internetului din anii ‘2000.
În final, specialiștii atrag atenția că factorii de decizie trebuie să fie pregătiți pentru un proces de adaptare graduală, în care beneficiile reale vor apărea în timp, iar riscurile speculative vor trebui gestionate cu atenție.